12 definiții pentru apretor

apretor, ~oare smf [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: fr appréteur] Persoană care apretează.

APRETÓR, -OÁRE, apretori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care se ocupă cu apretarea. – Din fr. apprêteur.

APRETÓR, -OÁRE, apretori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat care se ocupă cu apretarea. – Din fr. apprêteur.

APRETÓR, -OÁRE, apretori, -oare, s. m. și f. Muncitor care se ocupă cu apretarea țesăturilor și a firelor. Apretor de mătase și plușuri.

APRETÓR, -OÁRE, apretori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apretarea. – După fr. apprêteur.

apretór (a-pre-) s. m., pl. apretóri

apretór s. m. (sil. -pre-), pl. apretóri

APRETÓR, -OÁRE s.m. și f. Lucrător care apretează țesături, piei etc. [Cf. fr. apprêteur].

APRETÓR, -OÁRE s. m. f. lucrător care apretează țesături, piei etc. (< fr. apprêter)

APRETÓR ~i m. Lucrător specializat în operații de apretare. /<fr. apprêteur

apretoáre (a-pre-) s. f., g.-d. art. apretoárei; pl. apretoáre

apretoáre s. f. (sil. -pre-), g.-d. art. apretoárei; pl. apretoáre

Intrare: apretor
  • silabisire: -pre-
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apretor apretorul
plural apretori apretorii
genitiv-dativ singular apretor apretorului
plural apretori apretorilor
vocativ singular
plural