10 definiții pentru atacator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atacator, ~oare [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: ataca + -tor] 1-17 smf, a Atacant (1-17). 18 a Distrugător. 19 a Care contaminează. 20-23 smf, a (Jur) Care atacă (9- 10). 24 smf (La șah) Jucătorul cu piesele albe. 25-26 a (Dob) Care servește la atac (1, 5).

ATACATÓR, -OÁRE, atacatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care atacă. – Ataca + suf. -tor.

ATACATÓR, -OÁRE, atacatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care atacă. – Ataca + suf. -tor.

ATACATÓR, -OÁRE, atacatori, -oare, s. m. și f. Cel care atacă, agresor; (Sport) cel care deschide jocul.

ATACATÓR, -OÁRE, atacatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care atacă; agresor. – Din ataca + suf. -tor.

ATACATÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care atacă; agresor, atacant (2). [< ataca].

ATACATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care atacă; agresor; atacant (II, 2). (< ataca + -tor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atacatór (rar) s. m., pl. atacatóri

atacatór s. m., pl. atacatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATACATÓR adj., s. v. agresor.

ATACATOR adj., s. agresor, cotropitor, invadator, năvălitor. (Forțe ~.)

Intrare: atacator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atacator
  • atacatorul
  • atacatoru‑
plural
  • atacatori
  • atacatorii
genitiv-dativ singular
  • atacator
  • atacatorului
plural
  • atacatori
  • atacatorilor
vocativ singular
  • atacatorule
plural
  • atacatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atacator, -oare atacatoare atacator

etimologie:

  • Ataca + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN