2 intrări

5 definiții

autocalomniát2, ~ă a [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~ați, ~e / E: autocalomnia] Care se calomiază pe sine însuși.

autocalomniat1 sn [At: MDA ms / P: a-u~ / Pl: ~uri / E: autocalomnia] (Rar) Autocalomniere.

autocalomniá vr [At: DN3 / P: a-u~ / Pzi: ~iéz / E: auto1- + calomnia] A se calomnia.

autocalomniá vb. → calomnia

AUTOCALOMNIÁ vb. I. refl. A-și calomnia propria persoană. [< auto1- + calomnia].

Intrare: autocalomnia
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) autocalomnia autocalomniere autocalomniat autocalomniind singular plural
autocalomnia autocalomniați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) autocalomniez (să) autocalomniez autocalomniam autocalomniai autocalomniasem
a II-a (tu) autocalomniezi (să) autocalomniezi autocalomniai autocalomniași autocalomniaseși
a III-a (el, ea) autocalomnia (să) autocalomnieze autocalomnia autocalomnie autocalomniase
plural I (noi) autocalomniem (să) autocalomniem autocalomniam autocalomniarăm autocalomniaserăm, autocalomniasem*
a II-a (voi) autocalomniați (să) autocalomniați autocalomniați autocalomniarăți autocalomniaserăți, autocalomniaseți*
a III-a (ei, ele) autocalomnia (să) autocalomnieze autocalomniau autocalomnia autocalomniaseră
Intrare: autocalomniat
autocalomniat
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)