8 definiții pentru azotemie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AZOTEMÍE s. f. 1. Cantitate (normală) de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.). 2. (Med.) Creștere anormală a cantității de uree din sânge.- Din fr. azotémie.

azotemie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr azotémie] (Med) 1 Cantitate de azot din sânge (sub formă de uree, acid uric etc.). 2 Creștere anormală a cantității de uree din sânge.

AZOTEMÍE s. f. 1. Cantitatea de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.) 2. (Med.) Creștere anormală a cantității de uree din sânge. – Din fr. azotémie.

AZOTEMÍE s.f. Prezența în sânge a compușilor azotați (uree, acid uric etc.) [< fr. azotémie, cf. fr. azote – azot, gr. haima – sânge].

AZOTEMÍE s. f. prezența în sânge a produșilor azotați degradați. (< fr. azotémie)

azotemíe s. f. (med.) Cantitatea de azot din sânge ◊ „Starea clinică, anterior transplantului, era deosebit de gravă: anemie accentuată, hipertensiune arterială, azotemie crescută și anurie, ceea ce a necesitat rezolvarea rapidă prin transplantul renal, care a salvat viața tinerelor.” R.l. 26 III 80 p. 5 (din fr. azotémie; PR 1924; DEX, DN3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!azotemíe (-zo-te-/-zot-e-) s. f., art. azotemía, g.-d. azotemíi, art. azotemíei

azotemíe s. f. (sil. mf. -zot-), art. azotemía, g.-d. azotemíi, art. azotemíei

Intrare: azotemie
  • silabație: a-zo-te-mi-e, a-zot-e-mi-e info
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • azotemie
  • azotemia
plural
genitiv-dativ singular
  • azotemii
  • azotemiei
plural
vocativ singular
plural

azotemie

  • 1. Cantitate (normală) de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.).
    surse: DEX '09 DN
  • 2. medicină Creștere anormală a cantității de uree din sânge.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: