2 intrări

18 definiții

balastáre sf [At: LTR / Pl: ~tări / E: balasta] 1 Acoperire cu balast (6) Si: balastat1 (1). 2 Încărcare suplimentară a cilindrilor compresori Cf balastat2 (2).

BALASTÁRE, balastări, s. f. Acțiunea de a balasta și rezultatul ei. – V. balasta.

BALASTÁRE, balastări, s. f. Acțiunea de a balasta.V. balasta.

BALASTÁRE, balastări, s. f. Acțiunea de a balasta.

balastáre s. f., g.-d. art. balastắrii; pl. balastắri

balastáre s. f., g.-d. art. balastării; pl. balastări

BALASTÁRE s.f. Acțiunea de a balasta și rezultatul ei. [< balasta].

balastá vt [At: LTR / Pzi: -téz / E: fr ballaster] 1 A acoperi cu balast (6) o șosea, un teren etc. 2 A încărca, suplimentar, cilindrii compresori, pentru a le mări greutatea.

BALASTÁ, balastez, vb. I. Tranz. A acoperi cu balast (2) o șosea, un teren etc. – Din fr. ballaster.

BALASTÁ, balastez, vb. I. Tranz. A acoperi cu balast (2) o șosea, un teren etc. – Din fr. ballaster.

BALASTÁ, balastez, vb. I. Tranz. A acoperi cu balast (2) o șosea, un teren etc. – Fr. ballaster.

balastá (a ~) vb., ind. prez. 3 balasteáză

balastá vb., ind. prez. 1 sg. balastéz, 3 sg. și pl. balasteáză

A balasta ≠ a debalasta

BALASTÁ vb. I. tr. 1. A acoperi cu balast (2) o șosea, un teren etc. 2. (Mar.) A încărca balastul la bordul navei. [< fr. ballaster].

BALASTÁ vb. tr. 1. a acoperi cu balast o șosea, un teren. 2. a încărca cu balast o navă, o mașină agricolă; a lesta. (< fr. ballaster)

A BALASTÁ ~éz tranz. (șosele, terenuri, terasamentul căilor ferate etc.) A acoperi cu balast. /<fr. ballaster

*balastéz v. tr. (fr. ballaster). Acoper cu balast (o cale).

Intrare: balasta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) balasta balastare balastat balastând singular plural
balastea balastați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) balastez (să) balastez balastam balastai balastasem
a II-a (tu) balastezi (să) balastezi balastai balastași balastaseși
a III-a (el, ea) balastea (să) balasteze balasta balastă balastase
plural I (noi) balastăm (să) balastăm balastam balastarăm balastaserăm, balastasem*
a II-a (voi) balastați (să) balastați balastați balastarăți balastaserăți, balastaseți*
a III-a (ei, ele) balastea (să) balasteze balastau balasta balastaseră
Intrare: balastare
balastare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular balastare balastarea
plural balastări balastările
genitiv-dativ singular balastări balastării
plural balastări balastărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)