2 intrări

2 definiții

CARAMBOLÁ vb. tr., intr. 1. (la biliard) a face carambolaj. 2. (fam.) a lovi, a ciocni. (< fr. caramboler)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CARAMBOLA s. Fructul unui arbore exotic, originar din Asia de sud-est (Averrhoa carambola), de culoare galben-verzuie, de 7-12 cm lungime, caracterizat prin cinci nervuri longitudinale adânci, astfel că tăiat transversal se obțin felii de forma unor stele (engl. starfruit), cu miezul gălbui și cu puține semințe, având gust acrișor și aromă de iasomie; se consumă natur, în salate și cocteiluri de fructe, feliile fiind utilizate și ca elemente de decor.

Intrare: carambolat
carambolat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular carambolat carambolatul carambola carambolata
plural carambolați carambolații carambolate carambolatele
genitiv-dativ singular carambolat carambolatului carambolate carambolatei
plural carambolați carambolaților carambolate carambolatelor
vocativ singular
plural
Intrare: carambola
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) carambola carambolare carambolat carambolând singular plural
carambolea carambolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) carambolez (să) carambolez carambolam carambolai carambolasem
a II-a (tu) carambolezi (să) carambolezi carambolai carambolași carambolaseși
a III-a (el, ea) carambolea (să) caramboleze carambola carambolă carambolase
plural I (noi) carambolăm (să) carambolăm carambolam carambolarăm carambolaserăm, carambolasem*
a II-a (voi) carambolați (să) carambolați carambolați carambolarăți carambolaserăți, carambolaseți*
a III-a (ei, ele) carambolea (să) caramboleze carambolau carambola carambolaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)