6 definiții pentru coronulă

CORONÚLĂ, coronule, s. f. Ansamblul apendicelor care se găsesc la petalele unor corole. – Din fr. coronule.

CORONÚLĂ, coronule, s. f. Ansamblul apendicelor care se găsesc la petalele unor corole. – Din fr. coronule.

coronúlă s. f., g.-d. art. coronúlei; pl. coronúle

coronúlă s. f., g.-d. art. coronúlei; pl. coronúle

CORONÚLĂ s.f. (Bot.) Ansamblul apendicelor care însoțesc petalele unei flori. [< fr. coronule, cf. lat. coronula – coroniță].

CORONÚLĂ s. f. (bot.) 1. coroană mică de elemente apendiculare. 2. celulele apicale ale oogonului. (< fr. coronule, lat. coronula)

Intrare: coronulă
coronulă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coronu coronula
plural coronule coronulele
genitiv-dativ singular coronule coronulei
plural coronule coronulelor
vocativ singular
plural