10 definiții pentru cripalcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cripalcă sf [At: DAMÉ, T. 136 / Pl: ~lce / E: sl крепит sau крепелъ] (Tex; reg) Scândurică cu crestături la războiul de țesut, în care se bagă întinzătorul ca să nu dea înapoi sulurile Si: (reg) tocălire, căițel, cordenci, piedică, proptar, răzuș, scară, scaun.

CRIPÁLCĂ, cripălci, s. f. (Reg.) Cordenci la războiul de țesut. – Din bg. krepalka.

CRIPÁLCĂ, cripălci, s. f. (Reg.) Cordenci la războiul de țesut. – Din bg. krepalka.

CRIPÁLCĂ, cripălci, s. f. Scîndurică prevăzută cu mai multe crestături în care se fixează sulurile războiului de țesut; cordenci (1).

cripalcă f. Munt. scândurica răsboiului, numită Mold. cățel. [Origină necunoscută].

cripálcă f., pl. e și ălcĭ (bg.) Sud. O scîndurică cu găurĭ care servește ca opritoare a sululuĭ la războĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cripálcă (reg.) s. f., g.-d. art. cripắlcii; pl. cripắlci

cripálcă s. f., g.-d. art. cripălcii; pl. cripălci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRIPÁLCĂ s. v. cățel, cordenci.

cripalcă s. v. CĂȚEL. CORDENCI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cripálcă (cripắlci), s. f. – Piedică la războiul de țesut. Sl. krepelŭ „băț” (DAR). În Munt.

Intrare: cripalcă
cripalcă substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cripalcă
  • cripalca
plural
  • cripălci
  • cripălcile
genitiv-dativ singular
  • cripălci
  • cripălcii
plural
  • cripălci
  • cripălcilor
vocativ singular
plural