6 definiții pentru flocușor

flocușor sn [At: NEGRUZZI, S. I, 316 / Pl: ~oare / E: floc + -ușor] 1-2 (Șhp) Flocșor (1-2).

FLOCUȘÓR, flocușori, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui floc.Floc + suf. -ușor.

FLOCUȘÓR, flocușori, s. m. Diminutiv al lui floc.Floc + suf. -ușor.

FLOCUȘÓR, flocușori, s. m. Diminutiv al Iui floc. Apa acestui izvor este limpede, însă brînzoasă ca una ce are niște flocușori într-însa. NEGRUZZI, S. I 316.

flocușór (pop.) s. m., pl. flocușóri

flocușór s. m., pl. flocușóri

Intrare: flocușor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular flocușor flocușorul
plural flocușori flocușorii
genitiv-dativ singular flocușor flocușorului
plural flocușori flocușorilor
vocativ singular
plural