3 definiții pentru ghiorțăitură

ghiorțăitu sf [At: CONV. LIT. XLIV, 73 / Pl: ~ri / E: ghiorțăi + -(t)ură] (Pfm) Înghițitură.

ghiorțăitúră (pop.) (ghior-ță-i-) s. f., g.-d. art. ghiorțăitúrii; pl. ghiorțăitúri

ghiorțăitúră s. f., g.-d. art. ghiorțăitúrii; pl. ghiorțăitúri

Intrare: ghiorțăitură
ghiorțăitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ghiorțăitu ghiorțăitura
plural ghiorțăituri ghiorțăiturile
genitiv-dativ singular ghiorțăituri ghiorțăiturii
plural ghiorțăituri ghiorțăiturilor
vocativ singular
plural