9 definiții pentru goniometrie

GONIOMETRÍE s. f. Ramură a geometriei aplicate care se ocupă cu studiul unghiurilor și cu măsurarea valorii lor. ♦ Tehnică a măsurării valorii unghiurilor cu ajutorul goniometrului. [Pr.: -ni-o-] – Din fr. goniométrie.

GONIOMETRÍE s. f. Ramură a geometriei aplicate care se ocupă cu studiul unghiurilor și cu măsurarea valorii lor. ♦ Tehnică a măsurării valorii unghiurilor cu ajutorul goniometrului. [Pr.: -ni-o-] – Din fr. goniométrie.

GONIOMETRÍE s. f. 1. Ramură a geometriei aplicate, care se ocupă cu studiul relațiilor dintre unghiurile formate de drepte și cu determinarea valorii lor. 2. Tehnica măsurării unghiurilor cu ajutorul goniometrelor. – Pronunțat: -ni-o-.

goniometríe (-ni-o-me-tri-) s. f., art. goniometría, g.-d. goniometríi, art. goniometríei

goniometríe s. f. (sil. -ni-o-, -tri-), art. goniometría, g.-d. goniometríi, art. goniometríei

GONIOMETRÍE s.f. Ramură a geometriei care studiază relațiile dintre unghiurile formate de drepte și determină valoarea lor. ♦ Tehnica măsurării unghiurilor pe teren. [Gen. -iei. / < fr. goniométrie, cf. gr. gonia – unghi, metron – măsură].

GONIOMETRÍE s. f. 1. ramură a geometriei care studiază relațiile dintre unghiurile formate de drepte și determină valoarea lor. 2. tehnica măsurării unghiurilor pe teren. (< fr. goniométrie)

GONIOMETRÍE f. 1) Compartiment al trigonometriei care se ocupă cu studiul relațiilor dintre unghiuri și cu determinarea valorii lor. 2) Tehnică a măsurării unghiurilor cu ajutorul goniometrului. /<fr. goniométrie


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

GONIO- „unghi, colț, muchie; unghiular, angular”. ◊ gr. gonia „unghi” > fr. gonio-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. gonio-.~carp (v. -carp), adj., cu fructe muchiate; ~caul (v. -caul), adj., cu tulpină muchiată; ~grafie (v. -grafie), s. f., desenare pe un plan a unghiurilor terestre reduse la orizont, fără a le măsura; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Ramură a geometriei aplicate care se ocupă cu studiul unghiurilor și cu determinarea valorii lor. 2. Tehnica măsurării unghiurilor cu aiutorul goniometrului; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument care servește la măsurarea unghiurilor; ~scopie (v. -scopie), s. f., metodă de examinare biomicroscopică a unghiului iridocornean; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe muchiate; ~tomie (v. -tomie), s. f., operație practicată în glaucomul congenital, prin care se deschide, sub viziunea directă, canalul Schlemm; ~trih (v. -trih), adj., (despre tulpini) cu muchii păroase.

Intrare: goniometrie
goniometrie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular goniometrie goniometria
plural goniometrii goniometriile
genitiv-dativ singular goniometrii goniometriei
plural goniometrii goniometriilor
vocativ singular
plural