6 definiții pentru gruieț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gruieț sn [At: LB / P: ~u-ieț / E: grui1 + -eț] (Reg) 1-6 (Șhp) Grui1 (1-3) (mic).

GRUIÉȚ, gruiețe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui grui. [Pr.: gru-ieț] – Grui + suf. -eț.

GRUIÉȚ, gruiețe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui grui. [Pr.: gru-ieț] – Grui + suf. -eț.

GRUIÉȚ, gruiețe, s. n. Diminutiv al lui grui. Fugind așa, am ajuns pe un gruieț. SBIERA, P. 313.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gruiéț (reg.) s. n., pl. gruiéțe

gruiéț s. n. (sil. -ieț), pl. gruiéțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRUIÉȚ s. v. movilă de alunecare.

Intrare: gruieț
  • silabație: gru-ieț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gruieț
  • gruiețul
  • gruiețu‑
plural
  • gruiețe
  • gruiețele
genitiv-dativ singular
  • gruieț
  • gruiețului
plural
  • gruiețe
  • gruiețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gruieț

  • 1. regional Diminutiv al lui grui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Fugind așa, am ajuns pe un gruieț. SBIERA, P. 313.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Grui + sufix -eț.
    surse: DEX '98 DEX '09