11 definiții pentru ideogramă

ideogra sf [At: DL / P: i-de-o~ / Pl: ~me / E: fr idéogramme] Sistem grafic care notează un cuvânt nu prin litere, ci prin desemnarea noțiunii.

IDEOGRÁMĂ, ideograme, s. f. Semn grafic care notează un cuvânt nu prin litere, ci prin desemnarea noțiunii și care este folosit în unele limbi. [Pr.: -de-o-] – Din fr. idéogramme.

IDEOGRÁMĂ, ideograme, s. f. Semn grafic care notează un cuvânt nu prin litere, ci prin desemnarea noțiunii și care este folosit în unele limbi. [Pr.: -de-o-] – Din fr. idéogramme.

IDEOGRÁMĂ, ideograme, s. f. Semn scris care reprezintă un cuvînt întreg și care este folosit în sistemul de scriere a unor limbi (chineză, veche egipteană etc.). În epoca apariției statelor și a dezvoltării comerțului, ideogramele au început să fie întrebuințate din ce în mai mult, fiind mai potrivite pentru noile necesități. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 366, 5/2. - Pronunțat: -de-o-.

ideográmă (semn grafic) (-de-o-gra-) s. f., g.-d. art. ideográmei; pl. ideográme

ideográmă (semn grafic) s. f. (sil. -de-o-gra-), g.-d. art. ideográmei; pl. ideográme

IDEOGRÁMĂ s.f. Semn folosit în scrierea unor limbi, care reprezintă un cuvânt, o idee. [< fr. idéogramme, cf. gr. idea – idee, gramma – scriere].

IDEOGRÁMĂ s. f. semn grafic folosit în scrierea unor limbi (egipteana, chineza) pentru a reprezenta un cuvânt, o idee. (< fr. idéogramme)

IDEOGRÁMĂ ~e f. Semn grafic folosit în scrierea limbilor unor popoare (egiptean, chinez etc.) și care redă un cuvânt întreg (o idee). /<fr. idéogramme


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

IDEOGRÁMĂ s. f. (< fr. idéogramme, cf. gr. ideogramma „reprezentare a ideilor” < idea „idee” + gramma „semn”, „scriere”): semn folosit în scrierea unor limbi, care reprezintă un cuvânt, o idee, un obiect; imagine care înfățișează sintetic, prin forme pictografice, o anume gândire. v. și pictográmă.

IDEO- „idee, noțiune”. ◊ gr. idea „formă, aparență, idee” > fr. idéo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. ideo-.~frenie (v. -frenie), s. f., stare patologică mintală caracterizată prin anomalia ideilor; ~genie (v. -genie1), s. f., formare a ideilor; ~glosie (v. -glosie), s. f., termen prin care se pune în evidență însușirea de unicitate a personalității; ~grafie (v. -grafie), s. f., sistem de reprezentare a ideilor prin semne care sugerează obiectele; ~gramă (v. -gramă), s. f., semn grafic utilizat în scrierea hieroglifică pentru a nota un cuvînt sau o idee; ~log (v. -log), s. m. și f., persoană care formulează, apără și reprezintă ideologia unei clase sau a unui grup social; ~logie (v. -logie1), s. f., totalitatea ideilor și concepțiilor care exprimă, într-o formă teoretică, interesele și aspirațiile unei clase sau ale unei categorii sociale, determinate de condițiile obiective ale existenței acesteia; ~motor (v. -motor), adj., care intră în acțiune sub influența unei excitări cerebrale.

Intrare: ideogramă
ideogramă substantiv feminin
  • silabisire: i-de-o-gra-mă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ideogra ideograma
plural ideograme ideogramele
genitiv-dativ singular ideograme ideogramei
plural ideograme ideogramelor
vocativ singular
plural

ideogramă

  • 1. Semn grafic care notează un cuvânt nu prin litere, ci prin desemnarea noțiunii și care este folosit în unele limbi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • În epoca apariției statelor și a dezvoltării comerțului, ideogramele au început să fie întrebuințate din ce în mai mult, fiind mai potrivite pentru noile necesități. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 366, 5/2.
      surse: DLRLC

etimologie: