2 intrări

19 definiții

ierarhizare sf [At: DA ms / Pl: ~zări / E: ierarhiza] 1 Stabilire a unei ierarhii. 2 Punere în ordine ierarhică. 3 Stabilire a unei gradații.

IERARHIZÁRE, ierarhizări, s. f. Acțiunea de a ierarhiza și rezultatul ei. – V. ierarhiza.

IERARHIZÁRE, ierarhizări, s. f. Acțiunea de a ierarhiza și rezultatul ei. – V. ierarhiza.

ierarhizáre s. f., g.-d. art. ierarhizắrii; pl. ierarhizắri

ierarhizáre s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ierarhizării; pl. ierarhizări

IERARHIZÁRE s. v. clasificare. (~ elevilor în ordinea mediilor.)

IERARHIZÁRE s.f. Acțiunea de a ierarhiza și rezultatul ei. [< ierarhiza].

ierarhiza vt [At: DA ms / Pzi: ~zez / E: fr hiérarchiser] 1 A stabili o ierarhie (3). 2 A pune în ordine ierarhică. 3 A stabili o gradație.

IERARHIZÁ, ierarhizez, vb. I. Tranz. A așeza în ordine ierarhică; a stabili o ierarhie. – Din fr. hiérarchiser.

IERARHIZÁ, ierarhizez, vb. I. Tranz. A așeza în ordine ierarhică; a stabili o ierarhie. – Din fr. hiérarchiser.

IERARHIZÁ, ierarhizez, vb. I. Tranz. A pune, a așeza în ordine ierarhică; a stabili o ierarhie.

ierarhizá (a ~) vb., ind. prez. 3 ierarhizeáză

ierarhizá vb. (sil. ie-), ind. prez. 1 sg. ierarhizéz, 3 sg. și pl. ierarhizeáză

IERARHIZÁ vb. v. clasifica. (A ~ elevii în ordinea mediilor.)

IERARHIZÁ vb. I. tr. A așeza ierarhic; a stabili o ierarhie. [Cf. fr. hiérarchiser].

IERARHIZÁ vb. tr. a așeza ierarhic; a stabili o ierarhie. (< fr. hiérarchiser)

A IERARHIZÁ ~éz tranz. A așeza conform unei ierarhii; a organiza într-o ordine ierarhică. /<fr. hiérarchiser


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

IERARHIZARE s. clasificare. (~ elevilor în ordinea mediilor.)

IERARHIZA vb. a clasifica. (A ~ elevii în ordinea mediilor.)

Intrare: ierarhiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ierarhiza ierarhizare ierarhizat ierarhizând singular plural
ierarhizea ierarhizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ierarhizez (să) ierarhizez ierarhizam ierarhizai ierarhizasem
a II-a (tu) ierarhizezi (să) ierarhizezi ierarhizai ierarhizași ierarhizaseși
a III-a (el, ea) ierarhizea (să) ierarhizeze ierarhiza ierarhiză ierarhizase
plural I (noi) ierarhizăm (să) ierarhizăm ierarhizam ierarhizarăm ierarhizaserăm, ierarhizasem*
a II-a (voi) ierarhizați (să) ierarhizați ierarhizați ierarhizarăți ierarhizaserăți, ierarhizaseți*
a III-a (ei, ele) ierarhizea (să) ierarhizeze ierarhizau ierarhiza ierarhizaseră
Intrare: ierarhizare
ierarhizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ierarhizare ierarhizarea
plural ierarhizări ierarhizările
genitiv-dativ singular ierarhizări ierarhizării
plural ierarhizări ierarhizărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

ierarhizare

  • 1. Acțiunea de a ierarhiza și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: clasificare

etimologie:

  • vezi ierarhiza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

ierarhiza

  • 1. A așeza în ordine ierarhică; a stabili o ierarhie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: clasifica

etimologie: