2 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

junghia vt [At: DA / P: ~ghi-a / Pzi: junghii / E: ml jugulare] (Pop) A înjunghia.

JUNGHIÁ, júnghii, vb. I. Tranz. (Pop.) A înjunghia. [Pr.: -ghi-a] – Lat. jugulare.

JUNGHIÁ, júnghii, vb. I. Tranz. (Pop.) A înjunghia. [Pr.: -ghi-a] – Lat. jugulare.

junghià v. a înjunghia. [Lat. JUGULARE].

înjunghia2 v [At: DA ms / P: ~ghi-a / Pzi: nct / E: ns cf jimb, jimbi] (Pbl) 1 A-i cădea cuiva dinții. 2 A râde arătându-și lipsurile din dantură.

înjunghia1 [At: CORESI, EV. 21/29 / P: ~ghi-a / Pzi: înjunghii / E: în- + junghi] 1-2 vt A vârî un cuțit, un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuțită într-un om (și a-l ucide). 3 vt (Spc) A tăia un animal. 4 vt (Înv; fig) A sacrifica. 5-6 vr (A se răni sau) a se sinucide cu un obiect ascuțit. 7 vt (Pex) A înfige un cuțit într-un obiect. 8 vim A simți o durere ascuțită, un junghi. 9 vt (Pex) A provoca cuiva o durere ascuțită.

ÎNJUNGHIÁ, înjúnghii, vb. I. Tranz. 1. A împlânta un cuțit, un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuțită în cineva; a junghia; spec. a tăia, a ucide un animal. ♦ Refl. A se sinucide cu o armă ascuțită. ◊ Refl. recipr. S-au înjunghiat la beție. 2. (La pers. 3) A simți sau a provoca o durere ascuțită, un junghi. [Pr.: -ghi-a] – În + junghi.

ÎNJUNGHIÁ, înjúnghii, vb. I. Tranz. 1. A vârî un cuțit, un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuțită în cineva; a junghia; spec. a tăia, a ucide un animal. ◊ Refl. recipr. S-au înjunghiat la beție. 2. (La pers. 3) A simți sau a provoca o durere ascuțită, un junghi. [Pr.: -ghi-a] – În + junghi.

ÎNJUNGHIÁ, înjúnghii, vb. I. Tranz. 1. A vîrî un cuțit, un pumnal sau altă armă ascuțită în cineva; a răni; (cu privire la animale) a tăia, a ucide (pentru a mînca). Doi berbeci... a înjunghiat Mărin Foamete. STANCU, D. 234. La patul tău pe Pala îl va duce Să te-njunghie. DAVILA, V. V. 148. A înjunghiat cu cuțitul de la brîu și a culcat la pămînt... ursul. ODOBESCU, S. III 48. ◊ Fig. Am și înjunghiat cîțiva harbuji într-ales. CREANGĂ, A. 127. ◊ Refl. (Despre persoane) Șarlota ta nici a murit, nici s-a înjunghiat. NEGRUZZI, S. I 63. 2. (De obicei impers.) A produce o senzație dureroasă acută, asemănătoare cu o înțepătură de cuțit. Mă înjunghie în piept.O durere amorțită mă înjunghie între coaste. CAMIL PETRESCU, U. N. 244. – Pronunțat: -ghi-a. – Variantă: junghiá (EMINESCU, O. I 160) vb. I.

A ÎNJUNGHIÁ înjúnghii tranz. 1) (ființe) A ucide sau a răni cu o armă albă. 2) fig. A înțepa, provocând o senzație de durere ascuțită (ca de junghi); a săgeta. /în + a junghia

înjunghià v. a tăia gâtul. [Lat. JUGULARE].

înjúnghĭ, a -gheá v. tr. (d. lat. júgulo, -áre, a tăĭa gîtu, a gîtui, a asasina. – Eŭ înjunghĭ, tu înjunghĭ. V. jugular). Împung saŭ ucid pe cineva cu junghĭu orĭ cu cuțitu: a înjunghea un mel. Fig. Durerea mă înjunghe. – Vechĭ junghĭ.

2) junghĭ, -gheát V. înj-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

junghiá (a ~) (pop.) (-ghi-a) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. júnghii, 3 júnghie (-ghi-e), 1 pl. junghiém; ger. junghiínd (-ghi-ind)

junghiá vb. (sil. -ghi-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. júnghii, 3 sg. și pl. júnghie (sil. -ghi-e), 1 pl. junghiém (sil. -ghi-em); ger. junghiínd (sil. -ghi-ind)

junghia (i-a) (ind. prez. 1 sg. junghii, 1 pl. junghiem, ger. junghiind)

înjunghiá (a ~) (-ghi-a) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. înjúnghii, 3 înjúnghie (-ghi-e), 1 pl. înjunghiém; ger. înjunghiínd (-ghi-ind)

înjunghiá vb. (sil. -ghi-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. înjúnghii, 3 sg. și pl. înjúnghie (sil. -ghi-e), 1 pl. înjunghiém: ger. înjunghiínd (sil. -ghi-ind)

înjunghia (i-a) (ind. prez. 1 sg. înjunghii, 1 pl. înjunghiem, ger. înjunghiind)

înjunghia, -ghii 2, -ghie 3, -ghiat prt., -ghiere inf. s., -ghietor adj. v., -ghiind ger.

arată toate definițiile

Intrare: junghia
  • silabație: jun-ghi-a
verb (VT103)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • junghia
  • junghiere
  • junghiat
  • junghiatu‑
  • junghiind
  • junghiindu‑
singular plural
  • junghie
  • junghiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • junghii
(să)
  • junghii
  • junghiam
  • junghiai
  • junghiasem
a II-a (tu)
  • junghii
(să)
  • junghii
  • junghiai
  • junghiași
  • junghiaseși
a III-a (el, ea)
  • junghie
(să)
  • junghie
  • junghia
  • junghie
  • junghiase
plural I (noi)
  • junghiem
(să)
  • junghiem
  • junghiam
  • junghiarăm
  • junghiaserăm
  • junghiasem
a II-a (voi)
  • junghiați
(să)
  • junghiați
  • junghiați
  • junghiarăți
  • junghiaserăți
  • junghiaseți
a III-a (ei, ele)
  • junghie
(să)
  • junghie
  • junghiau
  • junghia
  • junghiaseră
Intrare: înjunghia
  • silabație: -ghi-a
verb (VT103)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înjunghia
  • ‑njunghia
  • înjunghiere
  • ‑njunghiere
  • înjunghiat
  • ‑njunghiat
  • înjunghiatu‑
  • ‑njunghiatu‑
  • înjunghiind
  • ‑njunghiind
  • înjunghiindu‑
  • ‑njunghiindu‑
singular plural
  • înjunghie
  • ‑njunghie
  • înjunghiați
  • ‑njunghiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înjunghii
  • ‑njunghii
(să)
  • înjunghii
  • ‑njunghii
  • înjunghiam
  • ‑njunghiam
  • înjunghiai
  • ‑njunghiai
  • înjunghiasem
  • ‑njunghiasem
a II-a (tu)
  • înjunghii
  • ‑njunghii
(să)
  • înjunghii
  • ‑njunghii
  • înjunghiai
  • ‑njunghiai
  • înjunghiași
  • ‑njunghiași
  • înjunghiaseși
  • ‑njunghiaseși
a III-a (el, ea)
  • înjunghie
  • ‑njunghie
(să)
  • înjunghie
  • ‑njunghie
  • înjunghia
  • ‑njunghia
  • înjunghie
  • ‑njunghie
  • înjunghiase
  • ‑njunghiase
plural I (noi)
  • înjunghiem
  • ‑njunghiem
(să)
  • înjunghiem
  • ‑njunghiem
  • înjunghiam
  • ‑njunghiam
  • înjunghiarăm
  • ‑njunghiarăm
  • înjunghiaserăm
  • ‑njunghiaserăm
  • înjunghiasem
  • ‑njunghiasem
a II-a (voi)
  • înjunghiați
  • ‑njunghiați
(să)
  • înjunghiați
  • ‑njunghiați
  • înjunghiați
  • ‑njunghiați
  • înjunghiarăți
  • ‑njunghiarăți
  • înjunghiaserăți
  • ‑njunghiaserăți
  • înjunghiaseți
  • ‑njunghiaseți
a III-a (ei, ele)
  • înjunghie
  • ‑njunghie
(să)
  • înjunghie
  • ‑njunghie
  • înjunghiau
  • ‑njunghiau
  • înjunghia
  • ‑njunghia
  • înjunghiaseră
  • ‑njunghiaseră
  • silabație: jun-ghi-a
verb (VT103)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • junghia
  • junghiere
  • junghiat
  • junghiatu‑
  • junghiind
  • junghiindu‑
singular plural
  • junghie
  • junghiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • junghii
(să)
  • junghii
  • junghiam
  • junghiai
  • junghiasem
a II-a (tu)
  • junghii
(să)
  • junghii
  • junghiai
  • junghiași
  • junghiaseși
a III-a (el, ea)
  • junghie
(să)
  • junghie
  • junghia
  • junghie
  • junghiase
plural I (noi)
  • junghiem
(să)
  • junghiem
  • junghiam
  • junghiarăm
  • junghiaserăm
  • junghiasem
a II-a (voi)
  • junghiați
(să)
  • junghiați
  • junghiați
  • junghiarăți
  • junghiaserăți
  • junghiaseți
a III-a (ei, ele)
  • junghie
(să)
  • junghie
  • junghiau
  • junghia
  • junghiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

junghia

etimologie:

înjunghia înjunghiat înjunghiere junghia junghiere înjunghiare

  • 1. A împlânta un cuțit, un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuțită în cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: junghia răni 2 exemple
    exemple
    • La patul tău pe Pala îl va duce Să te-njunghie. DAVILA, V. V. 148.
      surse: DLRLC
    • figurat Am și înjunghiat cîțiva harbuji într-ales. CREANGĂ, A. 127.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare A tăia, a ucide un animal
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: tăia ucide 2 exemple
      exemple
      • Doi berbeci... a înjunghiat Mărin Foamete. STANCU, D. 234.
        surse: DLRLC
      • A înjunghiat cu cuțitul de la brîu și a culcat la pămînt... ursul. ODOBESCU, S. III 48.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv A se sinucide cu o armă ascuțită.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: sinucide 2 exemple
      exemple
      • reciproc S-au înjunghiat la beție.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Șarlota ta nici a murit, nici s-a înjunghiat. NEGRUZZI, S. I 63.
        surse: DLRLC
  • 2. unipersonal A simți sau a provoca o durere ascuțită, un junghi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: săgeta 2 exemple
    exemple
    • Mă înjunghie în piept.
      surse: DLRLC
    • O durere amorțită mă înjunghie între coaste. CAMIL PETRESCU, U. N. 244.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + junghi
    surse: DEX '09 DEX '98