2 intrări

12 definiții

MANUFACTURIÉR, -Ă, manufacturieri, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care ține de manufactură, privitor la manufactură, producător de manufactură. 2. S. m. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2), lucrător într-o întreprindere de manufactură. [Pr.: -ri-er] – Din fr. manufacturier.

MANUFACTURIÉR, -Ă, manufacturieri, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care ține de manufactură, privitor la manufactură, producător de manufactură. 2. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2), lucrător într-o întreprindere de manufactură. [Pr.: -ri-er] – Din fr. manufacturier.

MANUFACTURIÉR, -Ă, manufacturieri, -e, adj. Care ține de manufactură (1), privitor la manufactură (1); producător de manufactură (2). Diviziunea manufacturieră a muncii presupune un oarecare grad de dezvoltare a diviziunii muncii în cadrul societății. MARX, C. I 331. ◊ Perioada manufacturieră = perioada de timp în care a predominat manufactura (1). În perioada manufacturieră propriu-zisă supremația comercială este aceea care duce la supremația industrială, MARX, C. I 666.

!manufacturiér (-ri-er) adj. m., pl. manufacturiéri; f. manufacturiéră, pl. manufacturiére

manufacturiér adj. m., s. m. (sil. -ri-er), pl. manufacturiéri; f. sg. manufacturiéră, pl. manufacturiére

MANUFACTURIÉR adj. (înv.) manufacturial. (Producție ~.)

MANUFACTURIÉR, -Ă adj. Referitor la manufactură (1), producător de manufactură (2) [în DN]. // s.m. și f. Proprietar al unei manufacturi; lucrător într-o manufactură. [Pron. -ri-er. / cf. fr. manufacturier].

MANUFACTURIÉR, -Ă I. adj. referitor la manufactură (1), care produce manufactură (3). II. s. m. f. patron al unei manufacturi (2). (< fr. manufacturier)

MANUFACTURIÉR ~ă (~i, ~e) Care ține de manufactură; propriu manufacturii. [Sil. -ri-er] /<fr. manufacturier

manufacturier a. ce ține de manufactură: industrie manufacturieră. ║ m. proprietarul unei manufacturi.

*manufacturiér, -ă adj. (fr. manufacturier). Relativ la manufactură: industrie manufacturieră. Subst. Fabricant orĭ negustor de marfă de manufactură.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MANUFACTURIER adj. (înv.) manufacturial. (Producție ~.)

Intrare: manufacturier (adj.)
manufacturier adjectiv
  • silabisire: -ri-er
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular manufacturier manufacturierul manufacturie manufacturiera
plural manufacturieri manufacturierii manufacturiere manufacturierele
genitiv-dativ singular manufacturier manufacturierului manufacturiere manufacturierei
plural manufacturieri manufacturierilor manufacturiere manufacturierelor
vocativ singular
plural
Intrare: manufacturier (s.m.)
manufacturier substantiv masculin
  • silabisire: -ri-er
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular manufacturier manufacturierul
plural manufacturieri manufacturierii
genitiv-dativ singular manufacturier manufacturierului
plural manufacturieri manufacturierilor
vocativ singular
plural