6 definiții pentru mitroacă

MITROÁCĂ, mitroace, s. f. Piesă auxiliară a dubei de pescuit pe care se deapănă năvodul (cînd acesta e scos din apă).

mitroácă (reg.) (mi-troa-) s. f., g.-d. art. mitroácei; pl. mitroáce

mitroácă s. f. (sil. -troa-), g.-d. art. mitroácei; pl. mitroáce

MITROÁCĂ s. v. glăvoacă.

mitroacă f. Zool. guvidie. [Cf. mitră: capul peștelui e foarte mare și turtit].


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: mitroacă
mitroacă substantiv feminin
  • silabisire: -troa-
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mitroa mitroaca
plural mitroace mitroacele
genitiv-dativ singular mitroace mitroacei
plural mitroace mitroacelor
vocativ singular
plural