2 intrări

5 definiții

MONEGÁSC, -Ă, monegasci, -sce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația principatului Monaco sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține principatului Monaco sau monegascilor (1), privitor la acest principat sau la monegasci. [Pl. și: monegaști, -ste] – Din fr. monégasque, it. monegasco.

MONEGÁSC, -Ă, monegaști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a principatului Monaco sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține principatului Monaco sau populației lui, privitor la acest principat sau la populația lui. – Din fr. monégasque, it. monegasco.

monegásc adj. m., s. m., pl. monegásci; adj. f., s. f. monegáscă, pl. monegásce

monegásc s. m., adj. m., pl. monegásci; f. sg. monegáscă, g.-d. art. monegáscei, pl. monegásce

MONEGÁSC, -Ă adj., s. m. f. (persoană) din Monaco. (< fr. monégasque)

Intrare: monegasc (adj.) (s.m.)
monegasc1 (m.pl. -sci) admite vocativul substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular monegasc monegascul
plural monegasci monegascii
genitiv-dativ singular monegasc monegascului
plural monegasci monegascilor
vocativ singular monegascule, monegasce
plural monegascilor
monegasc2 (m.pl. -ști) admite vocativul substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular monegasc monegascul
plural monegasci monegascii
genitiv-dativ singular monegasc monegascului
plural monegasci monegascilor
vocativ singular monegascule, monegasce
plural monegascilor
Intrare: monegasc (adj.)
monegasc1 (m.pl. -sci) admite vocativul adjectiv
adjectiv (A15)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular monegasc monegascul monegască monegasca
plural monegasci monegascii monegasce monegascele
genitiv-dativ singular monegasc monegascului monegasce monegascei
plural monegasci monegascilor monegasce monegascelor
vocativ singular monegascule, monegasce monegască, monegasco
plural monegascilor monegascelor
monegasc2 (m.pl. -ști) admite vocativul adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular monegasc monegascul monegască monegasca
plural monegasci monegascii monegasce monegascele
genitiv-dativ singular monegasc monegascului monegasce monegascei
plural monegasci monegascilor monegasce monegascelor
vocativ singular monegascule, monegasce monegască, monegasco
plural monegascilor monegascelor

monegasc monegască monegască

  • 1. substantiv masculin și feminin admite vocativul Persoană care face parte din populația principatului Monaco sau este originară de acolo.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. adjectiv Care aparține principatului Monaco sau monegascilor (1.), privitor la acest principat sau la monegasci.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: