11 definiții pentru mucus

MÚCUS s. n. Secreție produsă de celulele mucoase ale unor glande. – Din lat., fr. mucus.

MÚCUS s. n. Secreție produsă de celulele mucoase ale unor glande. – Din lat., fr. mucus.

MÚCUS s. n. Secreție produsă de celulele mucoase ale glandelor. Mucusul secretat de numeroasele glande ale membranei mucoase... joacă un rol mare în sensul apărării organismului de acțiunea vătămătoare a microbilor. ANATOMIA 69.

MÚCUS s. (BIOL.) pituită, (înv.) muc.

MÚCUS s.n. Secreție a celulelor mucoase ale glandelor. V. mucozitate. ♦ Lichid transparent care îmbracă corpul peștilor. [< fr., lat. mucus].

MÚCUS s. n. 1. lichid vâscos, de compoziție alcalină, secretat de celulele mucoase ale glandelor. 2. lichid transparent care îmbracă corpul peștilor. (< lat., fr. mucus)

MÚCUS n. Secreție vâscoasă produsă de glandele unor membrane interne ale organismului. /<lat., fr. mucus


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MUCUS s. (FIZIOL.) (înv.) muc.

MÚCUS (cuv. lat.) s. n. Secreție clară, vâscoasă a mucoaselor, compusă din mucină, celule epiteliale, leucocite și diferite săruri anorganice, suspendate în apă. Are un rol protector pentru mucoasele pe care le acoperă.

Intrare: mucus
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mucus mucusul
plural mucusuri mucusurile
genitiv-dativ singular mucus mucusului
plural mucusuri mucusurilor
vocativ singular
plural