3 definiții pentru năji

NĂJÍ, năjesc, vb. IV. Refl. (Regional; și în forma neji) A se îmbolnăvi de năjit. Vaca care nu e bună de lapte nu se nejește niciodată, ci numai acelea ce dau mult lapte. MARIAN, INS. 331. – Variantă: nejí vb. IV.

NĂJÍ, năjesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se îmbolnăvi de năjit. – Din năjit.

năjí, năjésc, vb. IV (reg.) a se îmbolnăvi de năjit.

Intrare: năji
verb (V403)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) năji năjire năjit năjind singular plural
năjește năjiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) năjesc (să) năjesc năjeam năjii năjisem
a II-a (tu) năjești (să) năjești năjeai năjiși năjiseși
a III-a (el, ea) năjește (să) năjească năjea năji năjise
plural I (noi) năjim (să) năjim năjeam năjirăm năjiserăm, năjisem*
a II-a (voi) năjiți (să) năjiți năjeați năjirăți năjiserăți, năjiseți*
a III-a (ei, ele) năjesc (să) năjească năjeau năji năjiseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)