9 definiții pentru onomasticon

ONOMASTICÓN, onomasticoane, s. n. (Rar) Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane. – Din ngr. onomastikón, fr. onomasticon.

ONOMASTICÓN, onomasticoane, s. n. Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane. – Din ngr. onomastikón, fr. onomasticon.

ONOMASTICÓN, onomasticoane, s. n. Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane.

onomasticón (rar) s. n., pl. onomasticoáne

onomasticón s. n., pl. onomasticoáne

ONOMASTICÓN s.n. Indice de nume de persoane. [Cf. fr. onomasticon, gr. onomastikon].

ONOMASTICÓN s. n. lucrare cuprinzând nume de persoane. (< ngr. onomastikon, fr. onomasticon)

ONOMASTICÓN ~oáne n. Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane /<ngr. onomastikón, fr. onomasticon


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ONOMASTICÓN s. n. (cf. fr. onomasticon, gr. onomastikon): indice de nume de persoane, listă care cuprinde un anumit număr de nume de persoane.

Intrare: onomasticon
onomasticon substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular onomasticon onomasticonul
plural onomasticoane onomasticoanele
genitiv-dativ singular onomasticon onomasticonului
plural onomasticoane onomasticoanelor
vocativ singular
plural