15 definiții pentru pacfong pacfon

PACFÓNG s. n. Aliaj de cupru, de nichel și de zinc, care imită argintul. [Var.: pacfón s. n.] – Din germ. Pakfong, fr. pacfung.

PACFÓNG s. n. Aliaj de cupru, de nichel și de zinc, care imită argintul. [Var.: pacfón s. n.] – Din germ. Pakfong, fr. pacfung.

PACFÓNG s. n. Aliaj de cupru, nichel și zinc, care imită argintul și care se întrebuințează mai ales la fabricarea tacîmurilor. (Atestat în forma pacfon) Ce frumos erau împodobite sfeșnicele, de la cele de aur pînă la cele de pacfon! CARAGIALE, la CADE. – Variantă: pacfón s. n.

PACFÓNG s.n. Aliaj de aramă, de nichel și de zinc, folosit în special la fabricarea tacâmurilor. [Var. pacfon s.n. / cf. germ. Packfong, fr. pacfung].

PACFÓNG s. n. aliaj de cupru, nichel și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor. (< germ. Packfong, fr. pacfung)

pacfón(g), s.n. (înv.) 1. aliaj de alamă și nichel, care imită argintul. 2. (reg.; la pl. pacfónturi) obiecte de pacfong.

Var. pacfong (după def. din DEX, DN și DO). - LauraGellner

*pacfón(g) n. (fr. germ. packfong, cuv. chinezesc). Un aliagiŭ de cupru, nichel și zinc care seamănă a argint și care se întrebuințează în China. – Vulg. și pafhon.

PACFÓN s. n. v. pacfong.

PACFÓN s. n. v. pacfong.

pacfón s. n. – Aliaj de cupru, zinc și nichel. Germ. Packfong.

pacfon n. aliaj din alamă și nikel, imită argintul.

Intrare: pacfong
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pacfong pacfongul
plural
genitiv-dativ singular pacfong pacfongului
plural
vocativ singular
plural
pacfon
substantiv neutru (N29) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pacfon pacfonul
plural
genitiv-dativ singular pacfon pacfonului
plural
vocativ singular
plural