O definiție pentru pleanță

pleánță, plénțe, s.f. (reg.) zdreanță.

Intrare: pleanță
pleanță substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pleanță pleanța
plural plențe plențele
genitiv-dativ singular plențe plenței
plural plențe plențelor
vocativ singular
plural