3 definiții pentru rebonifica

rebonificá vb., ind. prez. 1 rebonífic, 3 sg. și pl. rebonífică

REBONIFICÁ vb. I. tr. A reface o bonificație; a bonifica din nou. [Cf. fr. rebonifier].

REBONIFICÁ vb. tr. a restitui cuiva suma avansată în contul unei mărfi, al unui serviciu etc. (< fr. rebonifier)

Intrare: rebonifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) rebonifica rebonificare rebonificat rebonificând singular plural
rebonifică rebonificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) rebonific (să) rebonific rebonificam rebonificai rebonificasem
a II-a (tu) rebonifici (să) rebonifici rebonificai rebonificași rebonificaseși
a III-a (el, ea) rebonifică (să) rebonifice rebonifica rebonifică rebonificase
plural I (noi) rebonificăm (să) rebonificăm rebonificam rebonificarăm rebonificaserăm, rebonificasem*
a II-a (voi) rebonificați (să) rebonificați rebonificați rebonificarăți rebonificaserăți, rebonificaseți*
a III-a (ei, ele) rebonifică (să) rebonifice rebonificau rebonifica rebonificaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)