4 definiții pentru robotehnică

ROBOTÉHNICĂ s. f. Domeniu al tehnicii consacrat construirii sistemelor mecanice, informatice sau mixte și a roboților. – Robot1- + tehnică.

ROBOTÉHNICĂ s. f. Domeniu al tehnicii consacrat construirii sistemelor mecanice, informatice sau mixte și a roboților. – Robot1- + tehnică.

robotéhnică s. f., g.-d. art. robotéhnicii

ROBOTÉHNICĂ s. f. tehnica construirii roboților industriali. (< robot + tehnică)

Intrare: robotehnică
robotehnică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular robotehnică robotehnica
plural
genitiv-dativ singular robotehnici robotehnicii
plural
vocativ singular
plural