3 definiții pentru rubricator

rubricatór s. n., pl. rubricatoáre

RUBRICATÓR s.n. Ansamblu de rubrici, fiecare alcătuită după un anumit criteriu, în care se clasifică un material variat. [Cf. it. rubricatore, engl. rubricator].

RUBRICATÓR s. n. ansamblu de rubrici, fiecare alcătuită după un anumit criteriu, în care se clasifică un material variat. (< engl. rubricator)

Intrare: rubricator
rubricator substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rubricator rubricatorul
plural rubricatoare rubricatoarele
genitiv-dativ singular rubricator rubricatorului
plural rubricatoare rubricatoarelor
vocativ singular
plural