13 definiții pentru selamlâc selamalâc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SELAMLẤC, selamlâcuri, s. n. (Înv.) Parte rezervată bărbaților și musafirilor în casele turcești; încăperi destinate domnului și slugilor sale, precum și pentru recepții, în palatele domnilor români. [Var.: selamalấc s. n.] – Din tc. selâmlik.

SELAMLẤC, selamlâcuri, s. n. (Înv.) Parte rezervată bărbaților și musafirilor în casele turcești; încăperi destinate domnului și slugilor sale, precum și pentru recepții, în palatele domnilor români. [Var.: selamalâc s. n.] – Din tc. selâmlık.

SELAMALẤC s. n. v. selamlâc.

SELAMALẤC s. n. v. selamlâc.

SELAMALÎ́C s. n. v. selamlîc.

SELAMLÎ́C, selamlîcuri, s. n. (Învechit; și în forma selamalîc) Parte rezervată bărbaților și musafirilor în casele turcești; încăpere (sau încăperi) în palatele domnilor romîni, destinate domnului și slugilor sale, precum și pentru recepții. Îl trimisese... ca să le vînză și tînărul Petrake le ducea pe la haremurile și selamlîcurile din Stambul și Scutari. GHICA, A. 16. ◊ Expr. A da selamlîc = a saluta, a transmite salutări. Tu selamalîc le-i da Și le-i zice. TEODORESCU, P. P. 545. – Variantă: selamalî́c s. n.

salamalec! (selamalâc!) int. pace cu voi! (formulă de salutare a Orientalilor): mai d’aproape când venia, (ceaușul) babei selamalâc îi da POP. [Turc. SELAM ALEKIM].

salám n., pl. urĭ (germ. salami [-wurst], d. it. saláme, d. sale, sare). Un fel de cîrnaț foarte gros (de vre-o 5-8 centimentri): salam de Sibiĭ, de Verona. – În est selamlîc.

selamlî́c n., pl. urĭ (turc. selamlyk, [d. ar. selamun ’aleikŭm, pace asupra voastră], partea caseĭ rezervată bărbaților și vizitelor, sală de audiență, selamlîc. Fr. salamalec). Ceremonia întovărășiriĭ sultanuluĭ la moscheĭe p. rugăciunea solemnă de Vinerĭ. Fig. Închinăciune adîncă, salutare respectuoasă (maĭ ales ca la musulmanĭ). – Și seleamlîc, salamlîc, salamalîc. V. harem.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

selamlấc (înv.) s. n., pl. selamlấcuri

selamlâc s. n., pl. selamlâcuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SELAMLÂC s. v. compliment, închinăciune, mătanie, plecăciune, ploconeală, reverență, temenea.

selamlîc s. v. COMPLIMENT. ÎNCHINĂCIUNE. MĂTANIE. PLECĂCIUNE. PLOCONEALĂ. REVERENȚĂ. TEMENEA.

Intrare: selamlâc
selamlâc substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • selamlâc
  • selamlâcul
  • selamlâcu‑
plural
  • selamlâcuri
  • selamlâcurile
genitiv-dativ singular
  • selamlâc
  • selamlâcului
plural
  • selamlâcuri
  • selamlâcurilor
vocativ singular
plural
selamalâc substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • selamalâc
  • selamalâcul
  • selamalâcu‑
plural
  • selamalâcuri
  • selamalâcurile
genitiv-dativ singular
  • selamalâc
  • selamalâcului
plural
  • selamalâcuri
  • selamalâcurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)