snagă znagă znahă smagă

etimologie:

6 definiții

SNÁGĂ s. f. (Banat, Olt.) Putere, forță. (din sb., bg. snaga)

snágă s.f. sg. (reg.) 1. putere, vigoare. 2. stare materială bună; dobândă, câștig. 3. nărav, obicei prost. 4. poftă, dorință. 5. nădejde.

snágă și (ob.) znágă f. fără pl. (sîrb. snaga, vigoare, trup; bg. snaga, statură). Vest. Vigoare, vlagă (CL. 1910, 6. 936, și rev. I. Crg. 9, 186). – La Viciŭ znagă, nărav, obiceĭ; dobîndă, cîștig. În Ban. smagă, vigoare. Și znahă (Trans.) obiceĭ, pasiune. V. zăreață.

znágă, și znahă, V. snagă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

snágă, snăgi, s.f. – (reg.) Nărav, obicei prost. – Din bg., srb. snaga (Scriban, DLRM, DER; MDA).

Intrare: snagă
snagă (g.-d. art. snagăi)
substantiv feminin (F99) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sna snaga
plural
genitiv-dativ singular snagăi
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F99) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zna znaga
plural
genitiv-dativ singular znagăi
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F99) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zna znaha
plural
genitiv-dativ singular znahăi
plural
vocativ singular
plural
snagă (g.-d. art. snăgii) substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin (F75) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sna snaga
plural
genitiv-dativ singular snăgi snăgii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F99) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sma smaga
plural
genitiv-dativ singular smagăi
plural
vocativ singular
plural

4 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

SNÁGĂ s. f. (Regional) 1. Putere, vlagă. Cioclovinele sînt puține... – Puține, dar grase... – Dacă sug snaga noastră. STANCU, D. 135. Mama lui Mitru-i bătrînă, Fără snagă. MAT. FOLK. 1048. Oasele îi fărîmară, Carnea îi dumicară, Snaga (puterea) i-o luară. ȘEZ. IV 154. 2. Fire, nărav, patimă.

SNÁGĂ s. f. (Reg.) 1. Putere, vlagă. 2. Fire, nărav. – Sb. snaga.

SNÁGĂ s. v. dinamism, energie, forță, impetuozitate, nărav, putere, robustețe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

snágă s. v. DINAMISM. ENERGIE. FORȚĂ. IMPETUOZITATE. NĂRAV. PUTERE. ROBUSTEȚE. TĂRIE. VIGOARE. VITALITATE. VLAGĂ.