8 definiții pentru sufixa

SUFIXÁ, sufixez, vb. I. Tranz. A adăuga un sufix la o rădăcină sau la o temă. – Din sufix. Cf. fr. suffixer.

SUFIXÁ, sufixez, vb. I. Tranz. A adăuga un sufix la o rădăcină sau la o temă. – Din sufix. Cf. fr. suffixer.

SUFIXÁ, sufixez, vb. I. Tranz. A atașa un sufix la o rădăcină.

sufixá (a ~) vb., ind. prez. 3 sufixeáză

sufixá vb., ind. prez. 1 sg. sufixéz, 3 sg. și pl. sufixeáză

SUFIXÁ vb. I. tr. A adăuga un sufix .....

Definiție trunchiată; aceasta ar trebui sa sune: SUFIXÁ vb. I. tr. A adăuga un sufix la o rădăcină sau la o temă. [< sufix]. - LauraGellner

SUFIXÁ vb. tr. a adăuga un sufix la rădăcina sau tema unui cuvânt. (< fr. suffixer)

A SUFIXÁ ~éz tranz. (cuvinte) A înzestra cu sufix. /<fr. suffixer

Intrare: sufixa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) sufixa sufixare sufixat sufixând singular plural
sufixea sufixați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) sufixez (să) sufixez sufixam sufixai sufixasem
a II-a (tu) sufixezi (să) sufixezi sufixai sufixași sufixaseși
a III-a (el, ea) sufixea (să) sufixeze sufixa sufixă sufixase
plural I (noi) sufixăm (să) sufixăm sufixam sufixarăm sufixaserăm, sufixasem*
a II-a (voi) sufixați (să) sufixați sufixați sufixarăți sufixaserăți, sufixaseți*
a III-a (ei, ele) sufixea (să) sufixeze sufixau sufixa sufixaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)