2 intrări

26 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

Intrare: tărăgăna
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) tărăgăna tărăgănare tărăgănat tărăgănând singular plural
tărăgănea tărăgănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) tărăgănez (să) tărăgănez tărăgănam tărăgănai tărăgănasem
a II-a (tu) tărăgănezi (să) tărăgănezi tărăgănai tărăgănași tărăgănaseși
a III-a (el, ea) tărăgănea (să) tărăgăneze tărăgăna tărăgănă tărăgănase
plural I (noi) tărăgănăm (să) tărăgănăm tărăgănam tărăgănarăm tărăgănaserăm, tărăgănasem*
a II-a (voi) tărăgănați (să) tărăgănați tărăgănați tărăgănarăți tărăgănaserăți, tărăgănaseți*
a III-a (ei, ele) tărăgănea (să) tărăgăneze tărăgănau tărăgăna tărăgănaseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) tărăgăia tărăgăiere tărăgăiat tărăgăind singular plural
tărăgăia tărăgăiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) tărăgăiez (să) tărăgăiez tărăgăiam tărăgăiai tărăgăiasem
a II-a (tu) tărăgăiezi (să) tărăgăiezi tărăgăiai tărăgăiași tărăgăiaseși
a III-a (el, ea) tărăgăia (să) tărăgăieze tărăgăia tărăgăie tărăgăiase
plural I (noi) tărăgăiem (să) tărăgăiem tărăgăiam tărăgăiarăm tărăgăiaserăm, tărăgăiasem*
a II-a (voi) tărăgăiați (să) tărăgăiați tărăgăiați tărăgăiarăți tărăgăiaserăți, tărăgăiaseți*
a III-a (ei, ele) tărăgăia (să) tărăgăieze tărăgăiau tărăgăia tărăgăiaseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) tărăgăni tărăgănire tărăgănit tărăgănind singular plural
tărăgănește tărăgăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) tărăgănesc (să) tărăgănesc tărăgăneam tărăgănii tărăgănisem
a II-a (tu) tărăgănești (să) tărăgănești tărăgăneai tărăgăniși tărăgăniseși
a III-a (el, ea) tărăgănește (să) tărăgănească tărăgănea tărăgăni tărăgănise
plural I (noi) tărăgănim (să) tărăgănim tărăgăneam tărăgănirăm tărăgăniserăm, tărăgănisem*
a II-a (voi) tărăgăniți (să) tărăgăniți tărăgăneați tărăgănirăți tărăgăniserăți, tărăgăniseți*
a III-a (ei, ele) tărăgănesc (să) tărăgănească tărăgăneau tărăgăni tărăgăniseră
trăgăna (1 -nez) verb grupa I conjugarea a II-a
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) trăgăna trăgănare trăgănat trăgănând singular plural
trăgănea trăgănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) trăgănez (să) trăgănez trăgănam trăgănai trăgănasem
a II-a (tu) trăgănezi (să) trăgănezi trăgănai trăgănași trăgănaseși
a III-a (el, ea) trăgănea (să) trăgăneze trăgăna trăgănă trăgănase
plural I (noi) trăgănăm (să) trăgănăm trăgănam trăgănarăm trăgănaserăm, trăgănasem*
a II-a (voi) trăgănați (să) trăgănați trăgănați trăgănarăți trăgănaserăți, trăgănaseți*
a III-a (ei, ele) trăgănea (să) trăgăneze trăgănau trăgăna trăgănaseră
Intrare: tărăgăiere
tărăgăiere infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tărăgăiere tărăgăierea
plural tărăgăieri tărăgăierile
genitiv-dativ singular tărăgăieri tărăgăierii
plural tărăgăieri tărăgăierilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)