14 definiții pentru teolog


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEOLÓG, teologi, s. m. Persoană care se ocupă cu probleme de teologie; specialist în teologie. [Pr.: te-o-] – Din germ. Theolog, it. teologa.

TEOLÓG, teologi, s. m. Persoană care se ocupă cu probleme de teologie; specialist în teologie. [Pr.: te-o-] – Din germ. Theolog, it. teologa.

TEOLÓG, teologi, s. m. Persoană care s-a specializat în teologie, care se ocupă cu probleme de teologie. Tu te compromiți cu cai verzi pe pereți și cu lucruri nedemne de un teolog. GALACTION, O. I 31. ♦ (Transilv.) Student al Facultății de teologie.

TEOLÓG s.m. Specialist în teologie. [Cf. germ. Theolog, it. teologo].

TEOLÓG s. m. specialist în teologie. (< germ. Theolog, it. teologa)

TEOLÓG ~gi m. Specialist în teologie. /<germ. Theolog, it. teologa

teolog m. cel ce știe teologia, cel ce scrie asupră-i.

*teológ m. (vgr. theológos). Savant în teologie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

teológ (te-o-) s. m., pl. teológi

teológ s. m. (sil. te-o-), pl. teológi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TEOLÓG s. (BIS.) (înv. și reg.) bogoslov.

TEOLOG s. (BIS.) (înv. și reg.) bogoslov.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Grigorie Teologul v. Grigorie de Nazianz.

Teologul v. Grigorie de Nazianz.

GRIGORIE DE NAZIANZ, Sf., supranumit TEOLOGUL (c. 330-c. 390), teolog și Părinte al Bisericii răsăritene, originar din Capadocia. „Doctor al Bisericii”, episcop de Constantinopol. S-a opus arianismului, a susținut dubla natură (divină și umană) a lui Hristos și misterul Sf. Treimi, inexplicabil pe cale rațională („Cele cinci cuvântări teologice”, „Filocalia” împreună cu Sf. Vasile cel Mare, cuprinzând o selecție din scrierile lui Origene). Prăznuit la 25 și 30 ianuarie.

Intrare: teolog
  • silabație: te-o-
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teolog
  • teologul
  • teologu‑
plural
  • teologi
  • teologii
genitiv-dativ singular
  • teolog
  • teologului
plural
  • teologi
  • teologilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)