2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNELTÍ, uneltesc, vb. IV. Tranz. A pregăti în ascuns, a pune la cale, a urzi o acțiune reprobabilă împotriva cuiva sau pentru a obține ceva; a complota. – Din unealtă.

UNELTÍ, uneltesc, vb. IV. Tranz. A pregăti în ascuns, a pune la cale, a urzi o acțiune reprobabilă împotriva cuiva sau pentru a obține ceva; a complota. – Din unealtă.

UNELTÍ, uneltesc, vb. IV. Tranz. 1. (Folosit și absolut) A pregăti în ascuns, a pune la cale, a urzi o acțiune îndreptată împotriva cuiva. V. complota. Se repezi turbat în Țarigrad, unelti mii de tainice intrigi. ODOBESCU, la CADE. 2. (Învechit) A practica, a exercita. Ea plecă ochii și părea că roșește de meseria ce uneltea. BOLINTINEANU, O. 391. ♦ Fig. A născoci, a inventa. Sfătuiră împreună... Vreun meșteșug iarăși pentru vin a unelti. PANN, la TDRG.

A UNELTÍ ~ésc 1. tranz. (acțiuni dușmănoase sau lucruri reprobabile) A organiza pe ascuns; a întreprinde în taină; a coace; a urzi; a țese. 2. intranz. A pune la cale un complot; a conspira; a urzi; a conjura. /Din unealtă

uneltì v. a urzi ceva rău, a intriga. [Lit. a mânui uneltele].

uneltésc v. intr. Urzesc, machinez: a unelti un complot, a unelti contra cuĭva. V. ticluĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

uneltí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. uneltésc, imperf. 3 sg. unelteá; conj. prez. 3 să unelteáscă

uneltí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. uneltésc, imperf. 3 sg. unelteá; conj. prez. 3 sg. și pl. unelteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UNELTÍ vb. v. afla, concepe, crea, descoperi, elabora, face, găsi, gândi, imagina, inventa, născoci, plănui, plăsmui, proiecta, realiza, scorni.

unelti vb. v. AFLA. CONCEPE. CREA. DESCOPERI. ELABORA. FACE. GĂSI. GÎNDI. IMAGINA. INVENTA. NĂSCOCI. PLĂNUI. PLĂSMUI. PROIECTA. REALIZA. SCORNI.

UNELTI vb. a complota, a conjura, a conspira, (înv.) a intriga, a mașina, a măiestri, a mreji, a zavistui, (fig.) a lucra, a țese, a urzi, (înv. fig.) a împleti. (A ~ împotriva cuiva.)

Intrare: uneltit
uneltit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uneltit
  • uneltitul
  • uneltitu‑
  • unelti
  • uneltita
plural
  • uneltiți
  • uneltiții
  • uneltite
  • uneltitele
genitiv-dativ singular
  • uneltit
  • uneltitului
  • uneltite
  • uneltitei
plural
  • uneltiți
  • uneltiților
  • uneltite
  • uneltitelor
vocativ singular
plural
Intrare: unelti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • unelti
  • uneltire
  • uneltit
  • uneltitu‑
  • uneltind
  • uneltindu‑
singular plural
  • uneltește
  • uneltiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uneltesc
(să)
  • uneltesc
  • unelteam
  • uneltii
  • uneltisem
a II-a (tu)
  • uneltești
(să)
  • uneltești
  • unelteai
  • uneltiși
  • uneltiseși
a III-a (el, ea)
  • uneltește
(să)
  • uneltească
  • uneltea
  • unelti
  • uneltise
plural I (noi)
  • uneltim
(să)
  • uneltim
  • unelteam
  • uneltirăm
  • uneltiserăm
  • uneltisem
a II-a (voi)
  • uneltiți
(să)
  • uneltiți
  • unelteați
  • uneltirăți
  • uneltiserăți
  • uneltiseți
a III-a (ei, ele)
  • uneltesc
(să)
  • uneltească
  • unelteau
  • unelti
  • uneltiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

unelti

etimologie:

  • unealtă
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX