2 intrări

13 definiții

ZĂMORÎ́, zămorăsc, vb. IV. 1. Refl. (Reg.) A-și astâmpăra în oarecare măsură foamea sau setea, a mânca sau a bea numai atât cât să-și țină zilele. 2. Tranz. (Înv.) A slei de puteri, a istovi pe cineva. – Din sl. zamoriti, ucr. zamorytyc’a.

ZĂMORÎ, zămorăsc, vb. IV. 1. Refl. (Reg.) A-și astâmpăra în oarecare măsură foamea sau setea, a mânca sau a bea numai cât să-și țină zilele. 2. Tranz. (Înv.) A slei de puteri, a istovi pe cineva. – Din sl. zamoriti, ucr. zamorytycá.

ZĂMORÎ́, zămorăsc, vb. IV. (Mold.) 1. Refl. A-și potoli în oarecare măsură foamea sau setea, a mînca sau a bea numai atîta cît să-și țină zilele. Moartea atunci, înghițind noduri, pornește prin dumbrăvi, lunci și huceaguri... începe cînd a roade copaci tineri, cînd a forfăca smicele și nuiele... Se zămora și ea, sărmana, cum putea. CREANGĂ P. 316. 2. Tranz. (Învechit) A istovi, a slei (pe cineva) de puteri. Cu posturi lungi... își zămora trupul și-și curățea sufletul. ARHIVA R. I 69.

ZĂMORÎ, zămorăsc, vb. IV. 1. Refl. (Reg.) A-și astâmpăra în oarecare măsură foamea sau setea, a mânca sau a bea numai atâta cât să-și țină zilele. 2. Tranz. (Înv.) A slei de puteri, a istovi pe cineva. – Slav (v. sl. zamoriti, ucr. zarymoty sja „a muri de foame, a leșina”).

zămorî́ (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se zămorắște, imperf. 3 sg. se zămorá, perf. s. 3 sg. se zămorî́, conj. prez. 3 să se zămorască; ger. zămorấndu-se

zămorî́ vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zămorăsc, imperf. 3 sg. zămorá; conj. prez. 3 sg. și pl. zămoráscă

ZĂMORÎ vb. v. epuiza, extenua, frânge, istovi, seca, secătui, sfârși, slei, stoarce, vlăgui, zdrobi.

ZĂMĂRÎ́, zămărắsc, vb. IV. (Var., Mold.) A zămorî. (din sl. zamoriti, ucr. zamoryty)

zămorî (-rắsc, -ít), vb.1. A extenua, a slei de foame. – 2. (Refl.) A-și astîmpăra foamea. – Var. zămărî. Sl. zamoriti (Cihac, II, 227), rut. zamoryty. În Mold.

zămorì v. Mold. a trăi de azi pe mâine, a se hrăni prost: se zămoria și ea sermana cum putea CR. [Vechiu-Mold. zămorì, a mortifica («cu posturi lungi și sece își zămoria corpul». Arhiva românească) = slav. ZAMORITI, a ucide].

zămorắsc, a -î́ v. tr. (vsl. za-moriti, rus. -itĭ, a face să slăbească de foame. V. omor). Mold. Vechĭ. Slăbesc, ĭaŭ puterea. Azĭ. Țin cu prea puțină mîncare (cît trebuĭe ca să nu moară): a zămorî vitele, a-țĭ zămorî trupu cu posturĭ. – Și zămărăsc. V. olejesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

zămorî vb. v. EPUIZA. EXTENUA. FRÎNGE. ISTOVI. SECA. SECĂTUI. SFÎRȘI. SLEI. STOARCE. VLĂGUI. ZDROBI.

Intrare: zămorât
zămorât participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zămorât zămorâtul zămorâ zămorâta
plural zămorâți zămorâții zămorâte zămorâtele
genitiv-dativ singular zămorât zămorâtului zămorâte zămorâtei
plural zămorâți zămorâților zămorâte zămorâtelor
vocativ singular
plural
Intrare: zămorî
verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) zămorî zămorâre zămorât zămorând singular plural
zămorăște, zămoraște* zămorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) zămorăsc (să) zămorăsc zămoram zămorâi zămorâsem
a II-a (tu) zămorăști (să) zămorăști zămorai zămorâși zămorâseși
a III-a (el, ea) zămorăște, zămoraște* (să) zămorască zămora zămorî zămorâse
plural I (noi) zămorâm (să) zămorâm zămoram zămorârăm zămorâserăm, zămorâsem*
a II-a (voi) zămorâți (să) zămorâți zămorați zămorârăți zămorâserăți, zămorâseți*
a III-a (ei, ele) zămorăsc (să) zămorască zămorau zămorâ zămorâseră
verb (VT410)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) zămărî zămărâre zămărât zămărând singular plural
zămărăște, zămăraște* zămărâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) zămărăsc (să) zămărăsc zămăram zămărâi zămărâsem
a II-a (tu) zămărăști (să) zămărăști zămărai zămărâși zămărâseși
a III-a (el, ea) zămărăște, zămăraște* (să) zămărască zămăra zămărî zămărâse
plural I (noi) zămărâm (să) zămărâm zămăram zămărârăm zămărâserăm, zămărâsem*
a II-a (voi) zămărâți (să) zămărâți zămărați zămărârăți zămărâserăți, zămărâseți*
a III-a (ei, ele) zămărăsc (să) zămărască zămărau zămărâ zămărâseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

zămorî zămărâre zămărât zămorâre zămorât zămărî

  • 1. reflexiv regional A-și astâmpăra în oarecare măsură foamea sau setea, a mânca sau a bea numai atât cât să-și țină zilele.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Moartea atunci, înghițind noduri, pornește prin dumbrăvi, lunci și huceaguri... începe cînd a roade copaci tineri, cînd a forfăca smicele și nuiele... Se zămora și ea, sărmana, cum putea. CREANGĂ P. 316.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv învechit A slei de puteri, a istovi pe cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: istovi slei un exemplu
    exemple
    • Cu posturi lungi... își zămora trupul și-și curățea sufletul. ARHIVA R. I 69.
      surse: DLRLC

etimologie: