5 definiții pentru mâniat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂNIÁT, -Ă, mâniați, -te, adj. Înfuriat, iritat, foarte supărat. [Pr.: -ni-at] – V. mânia.

MÂNIÁT, -Ă, mâniați, -te, adj. Înfuriat, iritat, foarte supărat. [Pr.: -ni-at] – V. mânia.

mâniat, ~ă sm, a [At: POLIZU / Pl: ~ați, ~e / E: mânia] 1-2 (Om) plin de mânie (1) Si: mânios (1-2). 3-4 (Om) supărat.

MÎNIÁT, -Ă, mîniați, -te, adj. Supărat, iritat, înfuriat. ◊ (Substantivat) Radu avu tăria și făcu pe mîniatul pînă seara. VLAHUȚĂ, O. A. 113.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÎNIAT adj. furios, îndîrjit, înfuriat, întărîtat, înverșunat, mînios, pornit, (livr.) obstinat, (pop.) îndrăcit, năbădăios, oțărît, (înv. și reg.) scîrbit, (reg.) năvîrlios, (înv., în Transilv.) firetic, (fam.) burzuluit, zborșit, (fig.) turbat. (Un om ~ la culme.)

Intrare: mâniat
mâniat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâniat
  • mâniatul
  • mâniatu‑
  • mânia
  • mâniata
plural
  • mâniați
  • mâniații
  • mâniate
  • mâniatele
genitiv-dativ singular
  • mâniat
  • mâniatului
  • mâniate
  • mâniatei
plural
  • mâniați
  • mâniaților
  • mâniate
  • mâniatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mâniat

etimologie:

  • vezi mânia
    surse: DEX '98 DEX '09